Când vântul suflă rău,
Alerg spre primăvara
Din sufletul tău,
Mă îmbăiez până la brâu
În razele de soare,
Culeg narcise și lăcrămioare,
Flori de mușețel și sunătoare;
Când e furtună pe mare
Zbor ca păsările migratoare
Deasupra valurilor uriașe
Doar ca să-ți văd privirea pătimașă;
Când ninge fără încetare,
Trec peste bariere, peste hotare,
Ca să ajung în inima ta mare cât ai clipi,
Să simt parfumul sublim de iasomii.
Când timpul e urât,
Trag linii peste trecut,
Mă plimb cu tine de mână
Pe poteci de vise, sub clar de lună;
Cu sufletele pline de iubire și de dor
Ajungem în viitor, la cumpăna anilor,
Ne sărutăm cu pasiune
Aproape de stâlpii de înaltă tensiune;
În clipele confuze
Ca o elevă bună, te ascult,
Îți sorb fiecare cuvânt de pe buze,
Desenez unghiuri optuze,
Fluturi și buburuze,
Elimin orice nor din decor...
Ușor, ușor, urcăm pe culmi semețe,
Îngerii ne dau binețe,
Dumnezeu ne binecuvântează iubirea,
Fericirea ne zâmbește,
Furtuna ne ocolește,
Ninsoarea se oprește...
Crește inima în mine
Când îmi spui că mă iubești,
Că vrei o veșnicie să trăiești
În lumina iubirii mele;
Știu că sentimentele tale
Nu-s pulberi de stele,
Nici târnuri de nuiele...
Eu te iubesc până la infinit,
Ești tot ce mi-am dorit!
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Parfum intens de iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu