Iubirea noastră fără hotare
A rămas închisă în sertare,
O scoatem la lumină când avem nevoi,
Când singurătatea și tristețea
Ne deranjează pe-amândoi.
Picuri mari reci de ploi
Sărută din când în când copacii goi,
E larmă prin zăvoi, vântul cântă la oboi,
Semințe de soi nu prea mai sunt
Pe pământul rotund ca un măr.
Aș vrea să te-nconjor ca pe-o cetate
Când clopotul bate-n miez de noapte
Și gândul meu străbate
Doi kilometri pe secundă,
Când inima-mi abundă de iubire;
Te-aș cuceri c-o singură privire
Cum o făceam pe timpuri
Când ne plimbam pe țărmuri
Cu nisipuri fine de aur
Ascunzându-ne de soare ca de un balaur.
Dacă te-ai fi născut în zodia Taur
Poate că nu te-aș fi iubit atât de mult,
Căci sigur m-ai fi biruit într-o clipită,
Aș fi rămas cu buza friptă,
Nu ți-aș mai fi putut lega inima
De inima mea.
Hai să nu ne mai ascundem după perdea,
Evadează din lumea ta ca să evadez și eu
Din turnul meu înalt de fildeș... !
Nu face iureș, nu te grăbi,
Căci mi-e deschisă poarta inimii non-stop;
Adu-mi un snop de grâu,
Vreau să dau frâu liber sentimentelor,
Dă-mi să beau apă limpede de izvor,
Să-mi potolesc dorul arzător
Din sufletu-mi care n-are glăscior,
Nu poate să strige;
În mine ninge când ești departe,
Pașii mă duc spre miazănoapte,
Deși tu ești la miazăzi...
Te-aștept să vii, nu mai întârzia,
Rămâi steaua mea norocoasă,
Fă-mi în continuare viața frumoasă.
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Parfum intens de iubire
A rămas închisă în sertare,
O scoatem la lumină când avem nevoi,
Când singurătatea și tristețea
Ne deranjează pe-amândoi.
Picuri mari reci de ploi
Sărută din când în când copacii goi,
E larmă prin zăvoi, vântul cântă la oboi,
Semințe de soi nu prea mai sunt
Pe pământul rotund ca un măr.
Aș vrea să te-nconjor ca pe-o cetate
Când clopotul bate-n miez de noapte
Și gândul meu străbate
Doi kilometri pe secundă,
Când inima-mi abundă de iubire;
Te-aș cuceri c-o singură privire
Cum o făceam pe timpuri
Când ne plimbam pe țărmuri
Cu nisipuri fine de aur
Ascunzându-ne de soare ca de un balaur.
Dacă te-ai fi născut în zodia Taur
Poate că nu te-aș fi iubit atât de mult,
Căci sigur m-ai fi biruit într-o clipită,
Aș fi rămas cu buza friptă,
Nu ți-aș mai fi putut lega inima
De inima mea.
Hai să nu ne mai ascundem după perdea,
Evadează din lumea ta ca să evadez și eu
Din turnul meu înalt de fildeș... !
Nu face iureș, nu te grăbi,
Căci mi-e deschisă poarta inimii non-stop;
Adu-mi un snop de grâu,
Vreau să dau frâu liber sentimentelor,
Dă-mi să beau apă limpede de izvor,
Să-mi potolesc dorul arzător
Din sufletu-mi care n-are glăscior,
Nu poate să strige;
În mine ninge când ești departe,
Pașii mă duc spre miazănoapte,
Deși tu ești la miazăzi...
Te-aștept să vii, nu mai întârzia,
Rămâi steaua mea norocoasă,
Fă-mi în continuare viața frumoasă.
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Parfum intens de iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu